BotosaniTEAM VA UREAZA SARBATORI FERICITE SI VA DORESC SA AVETI PARTE DE UN AN NOU FERICIT !!! LA MULTI ANI !!!

Daca vrei sa-ti mearga bine , fa afaceri doar cu mine !

Introducere

Numele Judetului: Botosani
Numele Orasului / Localitatii: Botosani
Prescurtare: BT
Regiune: Moldova
Coordonate geografice: 47°44' latitudine nordica / 26°41' longitudine estica
Numarul populatiei: 115.069 în anul 2002.
Prefix Judet: 0231
Ocrotitor Crestin al Orasului: Sfântul Gheorghe

Botosani este resedinta si cel mai mare oras al judetului Botosani, Moldova, România. Are o populatie de 115.069 locuitori. Municipiul Botosani este asezat în partea de sud - vest a judetului Botosani, pe interfluviul dintre râurile Sitna si Dresleuca, spre vest între Dresleuca si Siret, apoi coboara între dealurile Crivat, Agafton, Baisa, în adâncuri sprijinindu-se pe platforma Moldovei. Este mentionat documentar în "Letopisetul Tarii Moldovei" (1439), dar vechimea sa este mult mai mare. Totodata el este cunoscut în întreaga tara pentru personalitatile nascute aici.

Istoric

Istoria orasului Botosani începe din vremuri îndepartate, fiind mentionat pentru prima data în documente în anul 1439 (Letopisetul Tarii Moldovei - Grigore Ureche). Totusi, începutul de viata a Botosaniului dateaza cu mult înaintea atestarii documentare. Situat la confluenta drumurilor care uneau principalele resedinte domnesti ale Moldovei: Siret, Suceava, Hârlau si Iasi, într-un punct de legatura favorabila cu marile drumuri comerciale medievale europene, Botosanii a fost un târg cu rolul de principal centru de schimb si, concomitent, centru de mestesugari.
Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului Botosani (localitatea Cucuteni) confirma faptul ca în aceasta zona au fost prezente asezari omenesti înca din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramica si pamânt ars, pictate în 2 sau 3 culori, de un înalt nivel artistic.
Foarte multe asezari din judet sunt atestate documentar în perioada secolelor XIV - XVI. Dorohoiul este atestat documentar la 1407 iar orasul Botosani în 1439.
Dezvoltându-se atât de timpuriu "Botosanii nu au fost cetate ci târg deschis, fara ziduri" situat la o raspântie de drumuri, ceea ce a dus la un comert înfloritor. Se pare ca, începând cu secolul al XV-lea, dezvoltarea pe care o cunoaste comertul aduce orasului venituri însemnate, iar prima pecete a orasului a fost un paun cu coada rasfirata ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumparate cu bani din venitul târgului.
Marii voievozi ai Tarii Moldovei, Stefan cel Mare si Petru Rares, înscriu numeroase prezente la Botosani, în judet pastrându-se si azi ctitoriile domnesti: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) si Sf. Nicolae Popauti (1496) ale lui Stefan cel Mare, azi monumente istorice. Tot monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena, sotia voievodului Petru Rares: Bisericile Sf. Gheorghe (1551) si Uspenia (1552).
Evenimentele istoriei moderne sunt mai putin reprezentate prin monumente. Se poate evidentia monumentul închinat eroilor primului razboi mondial, opera de proportii a arhitectului H. Miclescu, ridicata în anul 1928, precum si tripticul realizat de sculptorul Gavril Costache, ridicat în memoria Rascoalei de la 1907.
Municipiul Botosani îsi trage numele, potrivit unor cercetari, de la un boier pe nume Botas, care a trait pe aceste meleaguri la începutul mileniului II. Numele familiei Botas sau Botasani este pomenit în documente foarte vechi înca de pe timpul lui Stefan cel Mare, ca una din familiile alese ale Moldovei. În ciuda succesiunii invaziilor, luptelor devastatorilor si ocupatiilor straine, orasul asezat pe drumuri comerciale însemnate si în conditii naturale prielnice a avut o dezvoltare economica si sociala înfloritoare secole de-a rândul.
Botosanii e un oras care pastreaza o structura subterana de târg, cu pivnite boltite suprapuse. Ele au adapostit timp de sute de ani marfurile târgului, constituind si locul de refugiu al populatiei în timpul repetatelor invazii. O valoare arhitecturala de necontestat o constituie lacasuri de cult vechi de jumatate de mileniu, precum si zona de târg a orasului, renumita pentru valoarea arhitecturala a centrului istoric.
Populatia Botosanilor este de 129.979 locuitori. Împreuna cu românii, aici au trait si traiesc si alte nationalitati, cum ar fi rusii - lipoveni, evreii, armenii, grecii sau rromii. Dupa religie, marea majoritate a populatiei este de religie ortodoxa.
Cu o viata culturala foarte bogata, municipiul Botosani a dat de-a lungul anilor mari personalitati ale stiintei si culturii, care si-au înscris numele în patrimoniul cultural românesc si universal. Nume ca Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, sau Octav Onicescu sunt repere majore în domenii diverse, multe dintre ele tinând deja de universalitate.

Zona Culturala

— Casa memoriala "Nicolae Iorga" - Botosani, organizata în una din casele in care s-a nascut si a copilarit marele istoric Nicolae Iorga. Doua încaperi ale casei sunt afectate unei expozitii foto - documentare si unei sali multifunctionale unde sunt expuse primele editii ale operei lui Nicolae Iorga. In alta camera este adapostita o biblioteca istorica, alcatuita din carte curenta achizitionata in ultimii ani. Salonul familiei reda un interior datând din ultimele decenii ale secoluluii trecut;

— Muzeul memorial "Octav Onicescu" - Botosani, înfiintat în octombrie 1995, adaposteste piese de mobilier care au apartinut matematicianului si filosofului Octav Onicescu, fiind expuse de asemenea manuscrise, scrisori, diplome, carti din biblioteca personala, fotografii de familie, decoratii, redând imaginea unor încaperi intime matematicianului;

Muzeul judetean (Sectia de etnografie) - Botosani, cladirea este un valoros monument de arhitectura datând de la sfârsitul secolului al XVIII si reprezentând casa lui Manolache Iorga, strabunicul marelui istoric Nicolae Iorga. Organizat si deschis publicului din anul 1989, muzeul valorifica cele mai importante elemente ale civilizatiei rurale a Botosanilor: principalele ocupatii(agricultura, cresterea animalelor, vânatoarea, pescuitul, albinaritul), mestesugurile traditionale ( torsul, cusutul, cojocaritul, olaritul), costumul popular, datinile si obiceiurile specifice acestei zone. Interiorul de locuinta readuce in prezent ideea de viata traditionala, prin mobilier, obiecte de uz casnic si prin locul de preparare a hranei. Ceramica de Cucuteni, ouale încondeiate, covoarele traditionale, mastile populare sunt bine reprezentate in acest muzeu.

— Muzeul judetean (Sectia de istorie si arheologie) - Botosani, monument istoric a carui cladire dateaza din anul 1913 prezinta în cele 17 sali de expozitie, dispuse la parter si etaj, cele mai semnificative momente ale evolutiei zonei Botosanilor din preistorie pâna în contemporaneitate. Vizitatorul este invitat sa descopere vestigii ale civilizatiei, paleoliticului, neoliticului (ceramica de Cucuteni), bronzului si fierului. Sunt expuse unelte si arme din piatra slefuita si os, ceramica pictata, figurine antropomorfe si zoomorfe, peceti ce au apartinut unor domnitori moldoveni, obiecte de podoaba, etc. Retine atentia, în mod deosebit, cel mai vechi adapost omenesc din Europa de S-E, descoperit la Ripiceni si reconstituit partial.

— Galeriile de arta "Stefan Luchian" - Botosani, reprezinta Sectia de Arta a Muzeului Judetean. Aici este valorificat patrimoniul artistic botosanean, patrimoniu ce cuprinde lucrarile artistilor plastici Stefan Luchian, Octav Bancila, precum si a numerosi artisti plastici contemporani, lucrarile unor renumiti graficieni printre care ale Ligiei Macovei, cea mai buna ilustratoare a poeziilor lui Mihai Eminescu, sculpturile semnate de Iulia Onila si Dan Covataru sau tapiteriile create de Cela Neamtu, Aspazia Burduja, si Ileana Balota;

— Teatru de Stat "Mihai Eminescu" - Botosani; cladirea a fost inaugurata in anul 1914, distrusa partial in timpul bombardamentelor din anul 1944 si refacuta ulterior in 1958 si anii 90. Aici activeaza o talentata echipa de actori a caror evolutie remarcabila a fost încununata in anul 2001 cu Marele Premiu al Festivalului International de Teatru de la Piatra Neamt. Sala mare a teatrului gazduieste numeroase alte activitati culturale din care cele mai importante sunt concertele simfonice sustinute de catre filarmonica de Stat din Botosani.

— Teatrul de Papusi "Vasilache" - Botosani, trupa de actori papusari botosaneni, deosebit de apreciata atât in tara cât si in strainatate (laureata a Festivalului International de Papusi de la Silistra - Bulgaria in luna iunie 2001) a adoptat o maniera originala de prezentare a spectacolelor in cadrul manifestarilor publice organizate tot mai des la Botosani. Reprezentatiile actorilor papusari botosaneni reprezinta o încântare pentru cei mai devotati spectatori: copiii. O data la doi ani se organizeaza Gala Internationala a Recitalurilor Papuseresti, care prilejuieste întâlnirea la Botosani a celor mai prestigioase colective de actori papusari atât din tara cat si din strainatate;

— Filarmonica de Stat - Botosani, cladirea filarmonicii denumita si vila Ventura a fost construita la sfârsitul secolului XIX in stil neoclasic. Activitatea Filarmonicii de Stat Botosani este recunoscuta si în afara judetului, artistii fiind invitati in mod permanent sa participe la diferite spectacole in tara si strainatate. Filarmonica botosaneana este principalul organizator al manifestarilor omagiale dedicate lui George Enescu, manifestari care se bucura in fiecare an de prezenta unor personalitati din lumea artei si culturii românesti;

— Ansamblul " Rapsozii Botosanilor" - Botosani, institutie ce numara mai multe decenii de activitate, are in repertoriul sau o multitudine de cântece populare moldovenesti, romante, etc. Ansamblul s-a bucurat pe durata a mai multor ani de prezenta unor artiste remarcabile cum ar fi Sofia Vicoveanca, Laura Lavric, Daniela Condurache samd. Artistii ansamblului sunt recunoscuti pe plan national si international prin numeroasele premii câstigate;

— Inspectoratul pentru Cultura - Botosani, este o institutie care pe plan local si-a asumat sarcini deosebite legate de manifestarile omagiale dedicate personalitatilor botosanene (Eminescu, Iorga, Luchian, Onicescu s.a.) precum si in derularea de proiecte si programe cu caracter cultural artistic: Festivalul Usturoilui - Copalau, Festvalul folcloric al Cântului moldovenesc "Satule mândra gradina", Festivalul national de muzica folk pe versuri de Mihai Eminescu, Festivalul folcloric "Serbarile padurii" de la Voronet, etc.;

— Biblioteca Judeteana " Mihai Eminescu" - Botosani, cladirea bibliotecii, cunoscuta si sub numele de "Casa Moscovici", este o adevarata bijuterie arhitectonica, construita la sfârsitul secolului al XIX, îmbinând într-o sinteza armonioasa elemente ale arhitecturii franceze cu cele germane. Biblioteca detine un valoros fond de carte cu peste 380.000 volume;

— Centrul Vechi - Botosani, este partea cea mai veche a orasului din punct de vedere arhitectonic, care grupeaza un numar mare de cladiri cu destinatie comerciala datând din secolele XVII - XVIII. Cladirile sunt dispuse sub forma de L, iar fatadele spre strada au forme arhitecturale din cele mai diverse, mai ales de factura apuseana, prelucrate creator in forme traditionale, specifice acestui tip de constructii. Curtile interioare prezinta ordonanta clasica a caselor de târgoveti, cu galerii din stâlpi de lemn, balcoane din fier forjat si geamlâcuri sustinute de console de lemn profilate.

— In Botosani exista numeroase alte constructii cu valoare arhitectonica deosebita, printre care mentionam: Casa Antipa, sfârsitul sec XIX; Casa Bolfosu, începutul sec. XIX; Casa Silion, dateaza din jurul anului 1900, Cladirea Primariei construita la sfârsitul secolului XVIII in stil eclectic de influenta germana.